Homeopatia este o inventie a doctorului Samuel Hahnemann (de acum aproximativ 200 de ani). Dar inceputurile sunt mai indepartate. De exemplu, in Antichitate exista izopatia - tratamentul cu aceeasi substanta - pe care au folosit-o apoi regii Pontului Euxin, Mitridates, de la care ne-a ramas metoda numita mitridizare (se dau cantitati mici dintr-o substanta toxica pentru ca ulterior organismul sa fie aparat in fata unei cantitati mari din acea substanta).

Mai mult chiar, Sextus Empiricus - medic si filosof grec - vorbea despre doua tipuri de medicina: cea rationalista - in care se luau in considerare toate datele existente - si cea empirista - in care medicii se luau numai dupa simptome. Urmasii empiristilor sunt alopatii de astazi.

Dupa cum am mai spus, medicina homeopata este o medicina care cere o individualizare a remediului. Tratamentul este numai pentru un singur individ. Interviul medic-bolnav este foarte important. El sta la baza comunicarii prin care se gaseste remediul. Pacientul povesteste suferintele lui si medicul "cantareste" tot ce i se spune, stabilind tratamentul adecvat.

Mai exista un al treilea principiu, care tine de mine si de un colaborator de-al meu. Lumea se intreaba: "Cum poate sa aiba activitate o dilutie?" - stiut fiind ca de la a 13-a dilutie centezimala, substanta a disparut. Iata cum: apa este un element minunat, care are posibilitati multiple de a se manifesta - apa nu este aceeasi peste tot. Cea pe care o folosim noi (apa distilata) capata o structura cristalina - cluster (ciorchini de cristale)- care imita structura substantei folosite si are efectul dorit de noi.

Acestea se numesc nosode in limbaj medical si sunt niste substante care nu mai sunt active, deci nu mai pot face rau. Insa multi nu inteleg acest lucru. Chiar acesta este motivul pentru care homeopatia se confrunta in momentul de fata cu o mare problema. Un calugar grec de la Muntele Athos, pe nume Damaschin Grigoriatis, a publicat in cartea "Homeopatia este contrara credintei ortodoxe" un manifest impotriva acestei terapii.

El infiereaza homeopatia si se opune unui mare medic homeopat grec, George Vithoulkas, aratand ca homeopatia foloseste "lucruri spurcate" si ca este o medicina a diavolului. Interzicerea homeopatiei din punctul de vedere al religei ortodoxe este un fapt foarte grav. Eu cred ca este ca un nou Ev Mediu. La fel de grav este ca aceasta carte a fost tradusa si in limba romana - iar unele biserici le interzic maicilor sa se mai trateze homeopat. Ce trebuie retinut insa este urmatorul fapt: extragem intr-adevar remedii din produse patologice, dar cu ele vindecam oamenii.

Homeopatia este un tip de medicina, mai veche decat medicina oficiala cu circa 100 de ani. Actul ei de nastere a fost un experiment, realizat la 1790 de catre medicul german Samuel Hahnemann, asupra efectelor scoartei arborelui de chinina. Acesta, pe propria piele, a constatat un fapt uimitor: ca, daca iei chinina, dezvolti simptome identice cu simptomele malariei; uimitor este fiindca, in acelasi timp, chinina se foloseste la... tratamentul malariei!

Testand ulterior si alte substante, si-a confirmat descoperirea si a dat numele acestei forme de tratament: "homeopatie". Adica "aceeasi substanta care poate imbolnavi, in forma extrem de diluata, poate vindeca aceeasi boala sau simptome asemanatoare ei". Suna complicat? Iata un exemplu simplu: guturaiul. Remediul Allium cepa (ceapa) vindeca acele forme de guturai in care nasul curge "ca de la robinet" si ochii ustura... exact ca atunci cand curatam ceapa, explica pentru Ziare.com dr. Irina Firuti.